Argumente poziționale
Până acum așa am definit funcțiile și am trimis valorile ca
argumente în funcție de poziția scrisă în antet. Acestea se numesc
argumente poziționale.
Există însă mai multe tipuri pe care le vom discuta în cele ce urmează.
Argumente arbitrare
În cazul în care
nu cunoaștem numărul de argumente trimise unei funcții, adăugăm un asterix "
*" înaintea numelui parametrului:
Editor - lectia18_functii.py
|
|
DETALII
Interesant este faptul că funcția primește ca argument de fapt
un tuplu de argumente în acest caz pe care îl putem accesa după bunul plac
în corpul funcției definite de noi (încercați în corpul funcției instrucțiunea "
print(masina)").
Evident că trebuie din nou
să fim atenți la indici. Dacă în cadrul funcției am avea scris
masina[9], clar că am obține o eroare deoarece
tuplul primit ca argument la apel nu are decât
3 -
4 elemente...
Așadar, când realizăm o funcție cu argumente arbitrare, estimăm numărul maxim de valori primite la apel, pe care le putem prelucra, astfel încât să evităm erorile.
Avansează la pagina următoare.
Cărțile editurii noastre
O parte dintre manualele și culegerile de probleme se găsește și [
în format electronic]
securizat sub formă
de fișier *.pdf.
"
O cameră fără cărţi este ca un corp fără suflet."
(G. K. Chesterton)
Cursanții au mai cumpărat ...
[
vezi lista completă a cărților]